Simona Gherghe trăieşte un coşmar! Are nevoie de 1 milion de euro

Acum aproape trei ani, in octombrie 2014, Simona Gherghe a avut-o invitata in platoul emisiunii pe care o modereaza pe Catalina Gancianu, o femeie care l-a acuzat pe medicul barladean Gabriel Simiciuc ca i-ar fi gresit tratamentul fiului ei, Codrin, imbolnavindu-l grav pe acesta, scrie wowbiz.ro.

Deranjat de afirmatiile Catalinei Gancianu, dovedite false, dar si de reactiile prezentatoarei din cadrul emisiunii, doctorul a apelat la instanta pentru a-si gasi dreptatea, solicitand un milion de euro daune morale pentru prejudicierea imaginii.

Dupa doi ani si jumatate de judecata, in vara acestui an, Tribunalul Vaslui i-a dat castig de cauza doctorului, care urmeaza sa primeasca 2000 de euro despagubiri de la Simona Gherghe si de la postul tv, plus alti 2000 de euro de la Catalina Gancianu.

Prima decizie a instantei nu a fost atacata cu apel de catre Simona Gherghe, ci chiar de doctorul Simiciuc! Pe 11 septembrie anul curent, medicul a facut recurs, sperand sa obtina daune morale mult mai consistente, asta in conditiile in care instanta ar fi considerat, la primul proces, ca „suma ceruta de reclamant este exagerata, avand in vedere ca acesta (n.r. doctorul Simiciuc) nu este persoana publica, subiectul de presa fiind dezbatut intr-o singura emisiune”.

CITESTE SI:

Locul din Romania unde barbatii au voie sa aiba patru neveste, iar tinerele sunt evaluate in functie de culoarea parului

Peste o mie de tigani turciti, asa cum sunt numiti popular, traiesc in Romania. Majoritate traiesc in cartierul Bendea din orasul constantean Babadag. In aceasta comunitate plina de vile, dar fara apa rece la robinet, fetele blonde si robuste sunt cel mai des cautate pentru a fi cumparate de mirese.

Un cartier din oraselul Babadag, localitate constanteana cu 8.900 de locuitori, adaposteste o comunitate aparte: aici 1.300 de oameni sunt condusi de cinci sefi de clan, barbatii au voie sa aiba patru neveste, iar tinerele sunt evaluate in in functie de culoarea parului. Este vorba de comunitatea romilor turci, populatie denumita stiintific horahane sau horahai. Specificul comunitati este dat de apartenenta musulmana a romilor, termenul horahane sau horahai ar insemna in limba roma „turc” sau „non-rom”.

Cercetatorul Daniela Rusu-Mocanasu spune ca in tara noastra sunt doar doua astfel de colectivitati: cea din Babadag si cea in Medgidia, ambele din judetul Constanta.
Bendea este o periferie din nordul orasului Babadag.

Vara, si nu numai, pe strazile cartierului copii horahane se joaca complet dezbracati, iar tinerele sub 20 de ani care duc in spate bidoane cu apa sau saci cu diferite produse. Trecatorii sunt atacati neintarziat de copii care le cer bani sau de barbati de diferite varste care le ofera produse sau “oportunitati” de afaceri. Asta in fata unor vile cu unul-doua etaje.

Casatorii intre veri

Cartierul este condus de sefii celor cinci clanuri ai comunitatii horahane. Acestea au la baza scheletul primelor cinci familii care au fost mutate fortat in Babadag dupa dispozitia din 1957 a statului roman care a urmarit ca romi nomazi sa fie sedentarizati.
Pomac este unul dintre clanuri. Intr-o curte a familie sunt trei case si o anexa-bucatarie in care locuiesc 50 de persoane, din care 40 sunt copii. Dintre adulti nu lucreaza niciunul. Singurul lor venit oficial este, asa cum recunosc, alocatia copiilor.

Nevestele de 20.000 de euro

Cele mai cautate mirese sunt blondele robuste care stiu sa gateasca. Nuanta blond a parului este importanta pentru ca se aseama cu aurul – pretuit de romi, robustetea semnifica puterea de munca, iar priceperea in treburile casnice asigura ca fata va fi o mama priceputa.

Barbatii pot avea si cate patru neveste, iar fetele la varste de 14-16 ani sunt deja casatorite, explica membrii clanului Pomac. De obicei, tinerele se marita cu verisorii primari, asta pentru a pastra membrii in interiorul aceluiasi clan. “Tatii de baieti cauta sa cumpere neveste odraslelor lor, sotii alese din aceeasi comunitate. Pretul acestora pleaca de la cateva sute de euro si ajunge pana la 10.000-20.000 de euro, iar valoarea “achizitiei” tine cont de calitati”, spune cercetatorul Daniela Rusu-Mocanasu.

Fara apa in palate

Desi pe strazile din Bendea sunt vreo 10 de palate tipic tiganesti, majoritatea construite ilegal, vilele-castel nu sunt racordate nici macar la reteau de electricitate sau la cea de apa potabila, asa ca femeile cara lemne din padurile din apropiere sau apa de la izvorul din cartier. Barbatii stau cu orele pe borduri, in fata caselor, asta in cazul in care nu sunt plecati in strainatate.

„Aleg sa plece la munca in Portugalia si in Suedia, in special. Unii dintre ei isi abandoneaza chiar nou-nascutii pentru a pleca in strainatate”, ne spune Doina Fintina, reprezentanta unui ONG care se ocupa cu problema romilor musulmani. Cand se intorc acasa, parintii romi vin cu Mercedesuri si BMW-uri, iar cu restul economiilor isi construiesc palate.

 

(1)

Advertisement
loading...